Cu toate ca in ultimul deceniu s-au facut investitii masive in industria vinului din Romania, prin proiecte cu finantare Europeana, suntem inca departe, departe de top. Momentan (2017) ocupam locul al 13-lea la nivel mondial ca productie de vin si cine stie pe unde ne situam cand vine vorba de notorietate la nivel global, iar azi vreau sa dezbat putin aceasta problema de PR.
Avem vinuri bune, unele chiar foarte bune, insa aparent nu destul de bune deoarece sunt aproape de negasit in afara spatiului carpato-danubiano-pontic si asta se datoreaza in primul si primul rand statului. Deja devenit cliseu, argumentul ca statul sta la baza tuturor problemelor noastre este doar varful iceberg-ului si nu cred ca are rost sa zabovesc prea mult pe acest subiect pentru ca stim cu totii cat de “profesionisti” sunt cei din ministere.
Solutia normala, avand in vedere aceasta lipsa crasa de interes din partea institutiilor responsabile, ar fi ca producatorii nostri de vinuri sa se asocieze daca nu la nivel national macar pe regiuni (traditionale sau viticole). Modelul nu este nou fiind practicat in majoritatea tarilor cu traditie in productia vinului. Cooperand sub acelasi set de principii si valori, producatorii nostri ar avea doar avantaje deoarece s-ar stabili o directie comuna de promovare, gama de produse se largeste devenind mai interesanta pentru marile lanturi de retail din afara fiind mai usor sa negocieze cu un singur grup decat cu fiecare producator in parte, iar la expozitii internationale impactul si bugetul disponibil pentru prezentare si organizare ar fi mult mai mare. Aceste concluzii transpuse in linii mari aici au un numitor pozitiv comun: COOPERARE.
Prima impresie conteaza si nu se intampla decat odata. Sa zicem ca am cam pierdut trenul asta insa ne putem reinventa imaginea fiindca pe piata globala a vinului suntem aproape invizibili desi avem producatori de vin care an de an castiga premii cu vinurile lor la concursuri internationale cu renume. Din pacate vinurile romanesti palesc in fata unor vinurilor sa zicem din tari precum Georgia, Rep. Moldova sau Ungaria care desi nu ne intrec calitativ (opinie personala) s-au stiut pozitiona mai bine pe piata datorita cooperarii producatorilor de vin la nivel national.
Cand vorbim despre consumul de vin la romani intervine o alta problema care are legatura cu traditia si mentalitatea. Romanilor le place vinul ieftin si mult deoarece il consuma ca pe orice alta bautura alcoolica cu scopul de a atinge nivelul dorit de ebrietate pe cand in tari precum Spania, Franta, Italia sau Grecia vinul face parte din dieta zilnica fiind considerat aliment. In aceste tari desigur se cauta calitatea chiar si la vinurile de masa sau entry-level ceea ce ar trebui sa ne puna pe ganduri pe noi ca natie. Calitatea ar trebui sa primeze atunci cand ne decidem sa consumam orice aliment, nu doar vin.
Mai exista o preconceptie printre romani, si pe buna dreptate avand in vedere sutele de mii de hectolitri de vin din strainatate perindate pe rafturile supermarket-urilor odata cu aparitia acestora, cum ca tot ce ajunge la noi in tara este de o calitate indoielnica la un pret discutabil. Majoritatea acestor magazine nu au avut si nici azi nu au specialisti care sa se ocupe de aceste vinuri (fie ele si romanesti chiar) bazandu-se pe ignoranta noastra fata de produs si interesul imediat starnit de pret. De infrastructura de depozitare nici nu are rost sa vorbim pentru ca nu exista si din acest motiv multe din vinurile din supermarket-uri se strica sub ochii celor care ni le vand cu zambetul pe buze. Ca norocul alternative sunt pentru iubitorii de vin. Odata cu revolutia .com au aparut magazinele online (vezi Rewine) sustinute de specialisti care filtreaza dupa criterii bine stabilite care vinuri ajung sa fie alese spre vanzare astfel pasionatii de vin au de castigat de doua ori: 1) pot achizitiona vinul sau vinurile dorite de oriunde si oricand folosindu-si telefonul, tableta sau laptop-ul si asteptand linistiti sa ajunga la ei comanda; 2) primesc cel mai bun raport calitate-pret pentru vinul ales deoarece aceste magazine online de vinuri se lupta din greu sa ne castige increderea.
Revin asupra a ceea ce am spus mai sus. Prima impresie conteaza enorm si consumatorul trebuie sa tina cont de acest lucru mai ales cand ii prezinti un vin imbuteliat sa zicem din Franta, chipurile cu un Pedigree mai stufost decat cel al Regelui Mihai, la un pret cat bugetul unei familii pentru mancarea pe o saptamana si cand il deschide da de zeama de matraguna. Din punctul meu de vedere este revoltatoare lipsa de respect fata de vin si consumator a supermarket-urilor asa ca indreptati-va spre magazinele de specialitate si cele online daca vreti sa aveti o experienta placuta cu vinul cumparat.
Care este mai bun, vinul romanesc sau vinul din import? Raspunsul este toate sunt bune daca sunt baute de persoana potrivita in sensul ca vinul este pe gustul celui sau celei care-l degusta. Personal cred ca la capitolul calitate romanii mai au de muncit si poate ca in urmatorul deceniu vom ajunge si noi sa crestem in preferintele strainilor ceea ce ar sprijini puternic industria vinului din Romania insa pana atunci sper ca si noi consumatorii sa invatam sa cerem calitate in detrimentul cantitatii de la cei care ni-l toarna pe gat.